Încă un articol despre concertul lui Robbie Williams la București

"Regrets? I've had a few. But then again, too few to mention"

Sări peste plângerile despre organizare și citește direct părerile despre concert
sau
Mergi direct la Later Edit dacă ai apucat deja să citești articolul prima oară

Da, organizarea a fost proastă! De când am trecut de porți și am văzut cozile la carduri și apoi cele de la băuturi mi-am spus că nu voi sta, în niciun caz, la vreuna din aceste cozi. Mi-am propus să rabd de sete până la finalul serii și să mă bucur doar de concertul în sine.

Habar n-am dacă aș fi putut să fac asta fără ca Dana să fi stat la coadă o oră și ceva pentru 2 ape și 3 beri sau dacă nu ar fi venit ulterior și aprovizionările nesperate de la Ana cu care ne-am întâlnit întâmplător prin public (mulțumim Ana 🙂 Cert este că asta mi-a permis să îmi păstrez starea de zen 🙂 și să mă bucur de show.

Oricâte scuze aș încerca să le găsesc, este clar vina organizatorilor, adică a celor de la D&D East Entertainment. Acum 5 ani, după concertul Guns’N’Roses, sfătuiam lumea să nu meargă la niciun concert organizat de Marcel Avram și D&D. După cum vedeți, oamenii au antecedente serioase și mereu aceleași probleme.

Aici apare o problemă destul de nasoală. Cam toți artiștii mari care au venit în România în ultimii 25 de ani au fost aduși de Marcel Avram și D&D. Cumva, dacă vrei să îi vezi, nu prea ai ce face. Nu știu dacă D&D profită de pe urma acestui oligopol din piață și de aceea nu prea își bat capul cu organizarea vizavi de public sau pur și simplu sunt incompetenți (sau ambele).

Vorbesc de organizarea vizavi de public, pentru că se pare că din alte puncte de vedere la nivel de organizare rămân totuși printre cei mai buni. Nu e ușor să aduci toate aceste nume mari: Michael Jackson, AC/DC, Sting, Bon Jovi, Thirty Seconds to Mars, Guns n Roses, Rammstein, Prodigy, Metallica, Eric Clapton, Leonard Cohen, Bob Dylan, Iron Maiden, Judas Priest, Sting, să vinzi biletele astea (avem experiențe recente, din păcate, cu festivaluri sau concerte cu nume mari anulate din cauza biletelor nevândute) și să organizezi concertul bine vizavi de artist, astfel încât să nu ți se ducă vestea în piață că ești un incompetent. Pentru că e destul de clar, piața lui Marcel Avram e formată din artiști, nu din public. Și pe el, deocamdată, îl interesează doar atât: să fie ok față de artist. Publicul român nu are destulă putere să îi impresioneze pe Marcel Avram și D&D. Iar de un boicot al publicului și al sponsorilor – să fim serioși – nu poate fi vorba! Cam același lucru îl constată și Cristina Chipurici în concluziile articolului de pe blogul ei.

Să revenim la concert…

Delia

Îmi place mult vocea Deliei, chiar și așa, ușor răgușită, are farmecul ei și îi definește un timbru aparte. Mi-a plăcut mult și outfit-ul de scenă, și prezența ei scenică, în general. Rămân cu regretul că nu a profitat de pauzele dintre piese să comunice mai mult cu publicul, și a preferat, în schimb să le folosească pentru a se plânge ba de prea multă căldură, ba (mai grav) de sonorizare și condițiile în care trebuie să cânte în calitate de ”opening act”.

La Delia m-am amuzat teribil când am realizat că finalul piesei “Vino la mine” a fost făcut cover după “parodia” Vita de Vie după piesa celor de la N&D 🙂 M-ați pierdut pe drum? Adică Delia a făcut un cover după un alt cover făcut la propria piesă 🙂

A observat și Pandutzu treaba asta. Tot la el pe blog puteți citi experiența unui fan care a stat de la ora 14 la poartă ca să prindă cel mai bun loc posibil de la concert.

Sursa foto: pandutzu.com

Lemar

Recunosc că habar nu aveam cine e acest Lemar. Nici măcar n-am avut curiozitatea să mă interesez înainte. Aș fi aflat că este ”dublu câștigător al premiului Brit și a multiple discuri de platină”. Nu mai contează, important e că mi-a plăcut și că m-am simțit bine în timpul show-ului lui. Un show de ”opening act” onest și corect. Probabil au fost și alții ca mine care nu cunoșteau nicio piesă de-a lui, prin urmare introducerea unor coveruri după mari hituri precum ”Sex on Fire” sau ”Happy” a fost extrem de inspirată, permițându-mi astfel să cânt cu el, să mă încălzesc și să intru în atmosferă pentru concertul care urma (până la urmă acesta e rolul unui ”opening act”)

Sursa foto: pandutzu.com

Robbie ”Fucking” Williams

L-am văzut pe Robbie la Londra în noiembrie 2012. Venea după 7 ani de pauză de concerte mari și emoțiile și-au spus atunci cuvântul. A fost un show frumos, cu un public londonez care a cântat non-stop cu el, dar energia de aseară a fost inegalabilă.

Mi-a plăcut atât de mult ce a scris Dan Fințescu pe blogul lui despre Robbie, încât mi-am permis să adaug întreg paragraful aici, cu copy-paste:

Eu am mers să-l văd pe Robbie mai ales pentru felul în care știe să-și controleze publicul. Să se joace cu emoțiile și mințile oamenilor. Să fie simpatic și haios. Robbie Williams este, după umila-mi părere, unul din cei mai mari entertaineri pe care îi are planeta Pământ la ora asta. Show-ul e frumos, hiturile cântate de mulțime, zeci de mii de mâini și telefoane în aer. Dar felul în care face orice vrea din oameni mă trimite cu gândul la dictatori sau profeți. A fost unul din concertele alea de care îmi voi aduce mereu aminte cu drag. Iar el, chit că mâine seară le va spune altor oameni că își dorește să fie fiul țării lor, că habar n-avea că e atât de faimos în țara lor, a fost sau a reușit să pară sincer. Orice om dorește vreodată să fie cât de cât bun pe o scenă ar trebui să studieze ce face omul ăsta între piese. Cum dozează emoțiile oamenilor și cum știe să-i facă fericiți.

Eu n-aș fi putut să o zic mai bine de atât! Citiți și restul recenziei pe blogul lui Dan.

Închei parafrazând tot din articolul lui Dan:

”Excelent sunetul […] Foarte bune luminile și felul în care Casa Poporului a devenit decor. Foarte tari instrumentiștii, fetele alea frumoase de la backing la fel. A fost un concert extraordinar și sunt tare fericit că l-am văzut pe Robbie Williams. Îmi pare tare rău că am scris despre coada de la bere mai mult decât despre omul ăsta mișto.”

Sursa foto: pandutzu.com

LATER EDIT:

Între timp am mai găsit câteva postări care merită menționate.

Din postarea lui Mariciu de pe blog mi-am amintit că mi-a plăcut mult de tot modul în care Robbie a ales să încheie concertul. A fost genială ideea de a da tonul refrenului de la Angels (după ce fusese cântată deja integral înainte de ultima piesă din concert) și de a lăsa publicul să încheie singur concertul! O idee excelentă ce mi-a plăcut la nebunie!

La Cornel Ilie (Vunk) pe blog am citit o idee interesantă asupra căreia noi, cei implicați într-un fel sau altul în industria muzicală, ar trebui să reflectăm mai mult:

”Între aceste concerte mari (statistic, se întâmplă la o medie de 1 la 3 ani), oamenii ăștia, cei care cumpără bilete, rămân cu noi, cei care spunem că facem parte din muzica românească. Ce le oferim noi între aceste concerte mari, în acest timp? Ce învățăm de la fiecare artist mare pe care il vedem, în afară de partea vizuală și audio? Cum îi convingem pe cei care au dat și peste 100 de euro pe un bilet, că și un artist român merită asta? Cum îl faci să te iubească atât de mult încât să aibă nevoie de tine, cu orice piesă ai cânta?”

Între timp URSUS a reacționat pe contul oficial de Facebook:

”Reprezentanţii URSUS au făcut tot posibilul pentru a asigura o bună desfăşurare a activităţii în limitele impuse de organizator. Numărul şi amplasarea punctelor de servire, cât şi modalitatea de plată au fost stabilite de către organizatorul evenimentului, nu de brandul URSUS.

Cu toate eforturile noastre, este clar însă că o mare parte din cei prezenţi la concert au avut parte de o experienţă neplăcută legată de brandul URSUS. Din acest motiv, am decis să le oferim tuturor celor care au fost din orice motiv nemultumiţi de experienţa de organizare a concertului, un bax de URSUS Premium cadou (6 doze de 0,5L).”

Mai multe detalii în postarea de pe Facebook.

Au avut și cei de la D&D două reacții pe Facebook, una mai ”deșteaptă” ca cealaltă. În primul rând au anulat pagina evenimentului de pe Facebook, unde oamenii își postau toate nemulțumirile legate de organizarea concertului anului. Apoi au venit cu o ”scrisoare deschisă” prin care dau vina pe o așa-zisă firmă de catering care s-ar fi retras cu trei zile înainte de concert și pe al cărei nume nu îl menționează, iar noi probabil nu îl vom afla niciodată.

Esențialul 🙂

Și nu în ultimul rând, am apărut la Antena 1 la Observator într-un reportaj făcut imediat după concert. Din tot ceea ce am vorbit eu acolo, ei au decupat doar „esențialul”. Așa că mi-am permis să decupez și eu reportajul lor și să las mai jos doar esențialul 🙂

https://www.youtube.com/watch?v=O31ZoQ-n9Eo