Once, musicalul de la Londra cu Ronan Keating în rolul principal
Timp de citire: 6 minute
Câștigător în 2014 a două premii Olivier, opt premii Tony® și un premiu Grammy®, ”Once” este, probabil, cel mai prolific musical de la Londra din acest moment. Musicalul include toate piesele din filmul original din 2006, inclusiv piesa "Falling Slowly", câștigătoare a premiului Oscar din anul respectiv. Peste toate acestea adaugă faptul că în ultimele 4 luni de reprezentații, rolul principal este jucat de Ronan Keating (ex-solistul Boyzone) și vei înțelege de ce acest ”fenomen” nu trebuia ratat.
Am aflat cândva, în toamna trecută, că în perioada noiembrie 2014 – martie 2015, rolul principal din musicalul Once de la Londra va fi interpretat de Ronan Keating, celebrul solist al fostei trupe Boyzone.
A fost momentul care a declanșat a treia vacanță la Londra în tot atâția ani. Ocazia de a-l vedea pe Ronan Keating jucând într-un musical era de neratat, mai ales că pentru Ronan era nu doar o premieră ci și, probabil, o postură unică.
Pe 31 octombrie 2014 am cumpărat biletele online de pe site-ul atgtickets.com pentru reprezentația din 19 ianuarie 2015. Am găsit bilete centrale, în rândul 10 (destul de aproape de scenă), care aveau incluse în prețul lor și acces la VIP Lounge înaintea spectacolului.
Am ajuns cu o oră la teatru cu o oră înaintea începerii spectacolului. Lounge-ul VIP ne aștepta doar pe noi 🙂 cu câte un pahar de vin și câteva snacksuri pregătite.
Am intrat apoi în sală cu 15 minute înainte de începerea spectacolului. Scena musicalului Once este aranjată ca un pub irlandez, iar înainte de spectacol și în pauza acestuia, publicul poate urca pe scenă și poate chiar să își comande o bere la draught de la barul de pe scenă.
Am urcat și noi pe scenă cam cu 10 minute înainte de începerea spectacolului, exact în momentul în care actorii secundari (dacă se pot numi așa) din musical și-au făcut și ei apariția și au început să cânte câteva piese care păreau din afara repertoriului spectacolului. Aveam senzația că suntem cu adevărat într-un pub în care niște irlandezi se apucaseră de cântat. N-am avut voie să facem poze, dar am găsit câteva pe pagina oficială de Facebook. Era ceva de genul pozei de mai jos, doar că în jurul lor eram și noi, o parte din spectactorii care apucaserăm să urcăm pe scenă:
Cu vreo 3 minute înainte de începerea efectivă a spectacolului am fost invitați să coborâm de pe scenă și să ne luăm locurile pe scaunele din sală. Aceste 10-15 minute de cântec și voie bună dinaintea spectacolului au fost perfecte pentru intrarea publicului în atmosferă. Nici nu îți dai seama exact când începe efectiv piesa. La un moment dat pe scenă a apărut Ronan Keating (în rolul Guy) și a început să cânte piesa ”Leave”. Acela a fost și momentul când s-au stins luminile în sală și a început, propriu-zis, musicalul.
Față de filmul original din 2006, musicalul adaptat pentru scenă este presărat cu accente comice păstrând, totuși, dramele și, mai ales, romantismul din scenariul filmului original. Sunt prezente toate cântecele din film, dar ordinea este un pic diferită. Decorul nu se schimbă deloc pe parcursul piesei. Totul se petrece în această scenografie minimală reprezentată de pubul irlandez pe al cărui pereți, apropo, sunt nu mai puțin de 72 de oglinzi 🙂
Personajele nu părăsesc niciodată scena. Atunci când nu sunt în prim plan, se așează pe margini și cântă la un instrument și, atunci când e cazul, cântă voci secundare. Față de alte musicaluri, aici toată muzica se întâmplă pe scenă, cu instrumente acustice și voci ușor amplificate cu microfoane de preluare.
În pauza spectacolului am descoperit pe telefon aplicația oficială a ATG (Ambassador Theatre Group) compania care deține Phoenix Theatre (pe lângă alte 31 de săli de teatru din Marea Britanie și Statele Unite, inclusiv pe Broadway). Prin intermediul aplicației poți comanda orice din meniul sălii direct de pe locul în care ești. Faci comanda pe telefon, plătești online și cineva vine și îți aduce comanda acolo unde ești. Am comandat mai mult de curiozitate, dar am și filmat momentul în care am făcut comanda. Dacă sunteți curioși, dați un play la clipul de mai jos.
Personajele din Once îți intră sub piele și îți rămân în minte mult timp după terminarea piesei. Amestecul de trăiri (când râzi cu gura până la urechi, când ai un nod în gât) îți amplifică senzația de bine pe care ți-o lasă, oricum, muzica excepțională compusă de Glen Hansard și Markéta Irglová.
Ronan Keating este neașteptat de bun într-un musical. Aproape că nu simți faptul că nu are studii de teatru. Este adevărat că rolul nu este foarte pretențios, dar atât cât trebuie să joace, o face decent. Din punct de vedere muzical partiturile lui Guy sună diferit cântate de Ronan. Pe de o parte se simte naturalețea cu care cântă notele din registrul mediu, pe de altă parte se simte lipsa notelor înalte cu care ne-au obișnuit predecesorii săi, dar pe care reușește să le compenseze decent în același registru mediu.
Oricum, muzica folk i se potrivește foarte bine lui Ronan Keating și mi-ar plăcea să îl văd într-un proiect solo în zona asta. Mi-e greu să cred că va mai juca vreodată într-un alt musical, dar nu se știe niciodată.
Până una alta, mă bucur că am avut ocazia să îl văd și să îl aud așa de aproape. Piesa se mai joacă încă aproape zilnic (excepție, duminica) la Londra până pe 21 martie 2015.
Pe YouTube am găsit un playlist cu 4 piese din timpul musicalului cu distribuția originală de la Londra din 2013: Arthur Darvill în rolul Guy și Zrinka Cvitešić în rolul Girl. O mare parte din restul distribuției, însă, observ că joacă încă și acum.
Apropo, cam așa arăta pe 24 noiembrie 2012 coada la audițiile pentru musicalul Once care urma să aibă prima reprezentație la Londra în primăvara următoare pe 9 aprilie 2013.
După doi ani de reprezentații zilnice, Once se află acum în ultimele sale săptămâni pe West End dar cu promisiunea unui turneu european despre care, deocamdată, nu s-a anunțat nimic oficial.
Adaugă un comentariu