Vizită la Muzeul Comunicațiilor și Informaticii din București
Timp de citire: 5 minute
Muzeul Comunicațiilor și Informaticii este situat pe centura Bucureștiului, în sediul Centrului 48 Comunicații ( sos. Bucuresti-Ploiesti, km 12,5, pod CF, vechea linie de centura-cazarma istorica "Fort 3 Otopeni") și este singurul loc public din România unde poți vedea obiecte istorice folosite în comunicații și transmisiuni, printre care și ENIGMA, celebra mașină germană de criptat folosită în al doilea război mondial.
Ieri am scris pe blog despre filmul The Imitation Game (Jocul Codurilor), un film biografic despre viața lui Alan Turing, matematicianul englez care a decriptat mașina germană de comunicații Enigma. Astăzi am ocazia să vă povestesc despre Muzeul Comunicațiilor și Informaticii din București, singurul loc public din România unde puteți vedea cu ochii voștri celebra mașinărie germană, precum și alte exponate unicat sau foarte rare din domeniul comunicațiilor și informaticii.
Colecţiile muzeului cuprind peste 10.000 de exponate şi obiecte, prezentate cronologic şi/sau tematic. Cele mai valoroase colecţii sunt cea de tehnică de comunicaţii şi informatică şi cea de carte veche, regulamente, instrucţiuni şi publicaţii.
Iată mai jos o parte dintre cele mai interesante obiecte expuse la Muzeul Comunicațiilor și Informaticii din București.
Telefon de campanie ”Ericsson”. Model 1913, folosit în Primul Război Mondial. A aparținut generalului de corp de armată Nicolae Dăscălescu (1884-1969), ultimul comandant al Armatei IV Române în Campania din Vest (1945)
Telefon cu magnetou. Folosit de feldmareșalul August von Mackensen (1849-1945) în Primul Război Mondial, pe timpul ocupației (1916-1918).
Aparat telegrafic ”Hughes”. David Hughes (1831-1900) a construit un aparat înregistrator cu care se puteau transmite 1200 cuvinte/oră, obținându-se imprimarea literelor printr-o singură apăsare pe clapă (1855). A fost folosit în Primul Război Mondial pentru nevoi militare de către Direcția Generală P.T.T. A intrat în dotarea Companiei de telegrafie nou înființată în cadrul Regimentului de specialități, în anul 1921. A fost folosit și în al Doilea Război Mondial.
”Standard Radio-Bucuresti”, receptor radio românesc realizat în anii ’30, folosit în al doilea război mondial
Mașina ENIGMA – mașină electrică criptografică cu rotoare, utilizată pentru criptarea și decriptarea de mesaje secrete
Aparat telegrafic Siemens folosit în primul război mondial
Centrală telefonică ERICSSON, model rusesc, capacitate 12 numere, fabricație 1916, folosită în primul război mondial
Aparat telegrafic Morse, model francez, folosit în al doilea război mondial
Centrală telefonică model rusesc cu 6 numere și telefon de campanie în geantă de piele, model francez, folosit în al doilea război mondial
Centrală telefonică VESTITORUL, model românesc, capacitate 12 numere
Telefon de campanie (stanga sus), model sovietic, folosit în al doilea război mondial; Telefon de campanie (dreapta sus) model german, Tip B, marca Telefon & Telegraphenbau Ges Frankfurt, folosit în primul război mondial; Lampă de semnalizare portativă (centru jos)
Telefon cu inductor ”Standard”, model românesc fabricat în 1943, folosit în al doilea război mondial
Stație radio C.Lorenz Tempelhof, model german, fabricație 1942 Berlin, folosită în al doilea război mondial
Stație Radio 15 WSEB, model german, an fabricație 1939, folosită în al doilea război mondial
Aparat telegrafic Hell, an fabricație 1939, folosit în al doilea război mondial
Emițător radio Telefunken, model german, putere 100W, folosit în al doilea război mondial
Stație radio R-353, model sovietic de spionaj, fabricat la sfârșitul anilor ’60, în timpul Războiului Rece
Centrală telefonică manuală BC-7500, fabricată la Electromagnetica București și folosită la ”Punctul de Conducere al Comandatului Suprem – Nicolae Ceaușescu” între 1984-1989
O colecție de telefoane mobile folosite ca telefoane de serviciu în Armata Română la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000
Radioreceptor BUCUREȘTI 500 S-593A, radioreceptor aniversar realizat la fabrica Radio Popular cu ocazia aniversării a 500 de ani de atestare documentară a orașului București (1959). Este primul radioreceptor românesc echipat cu două difuzoare și „ochi magic” (indicator vizual de putere a semnalului)
Primele echipamente informatice de producție românească
HC2000, ultimul calculator personal fabricat în 1992 de ICE Felix
Fondul de carte veche şi regulamente de specialitate poate fi apreciat ca fiind cel mai mare şi valoros patrimoniu spiritual al armei adunat într-un singur loc. Nicio altă instituţie, chiar specializată, nu deţine un asemenea patrimoniu de carte consacrat armei Comunicațiilor și Informaticii.
Vizita la muzeu a fost surprinsă și în video-ul de mai jos realizat de bloggerul Cristi Dorombach (Piticu.ro)
Dacă vrei să vizitezi Muzeul Comunicațiilor și Informaticii din București va trebui mai întâi să suni la Muzeul Militar Național (în acest moment numărul de telefon este: 021.319.59.04 dar, pentru orice eventualitate, verifică și pagina de facebook a muzeului www.facebook.com/muzeul.militar). Aici ți se va da numărul de contact al persoanei care se ocupă de Muzeul Comunicațiilor și Informaticii, de la care vei primi mai multe detalii despre cum și când poți vizita muzeul. Pare complicat, dar merită 🙂
Localizare pe hartă: https://www.google.ro/maps/@44.5354002,26.0735232,14z
Mai multe detalii despre muzeu: https://smg.mapn.ro/site_CCI/muzeu.htm
Istoricul armei: https://smg.mapn.ro/site_CCI/istoricul%20armei.htm
Niculae
Un material extraordinar. Scurt, clar și precis ca și ordinele în armată. Bucuros să-l revăd pe colegul meu Titi.
George N.
Foarte frumoasa prezentarea, mulțumim!
sandu
buna ziua,
evident ca mi-a placut, aplaud si ma bucur sa vad si la noi oameni pasionati de pastrarea istoriei tehnice, fara de care realizarile de azi nu ar fi existat, si care ofera tinerilor o fereastra de educatie ; si eu la randul meu, sunt un astfel de pasionat, si deocamdata nu am gasit pe nicaieri (vorbesc de Europa) vreun muzeu al casetofonului mai „tare ” ca al meu – http://www.cassetterecorder-museum.com, si pe care il doresc expus permanent intr-un loc accesibil publicului , asa cum a fost la cateva expozitii temporare; demersurile mele in acest sens , in acesta tara si epoca condusa de incompetenti, inca nu s-au materializat – de aceea scriu si aici, poate se arata cineva interesat…
Cerneala
Foarte fain. Nu stiam ca exista un astfel de muzeu. Un loc numai bun de vizitat.