The Imitation Game – Povestea lui Alan Turing între mituri și realitate

Timp de citire: 6 minute

Vlad Dulea

Nominalizat la 8 Premii Oscar, 5 Globuri de Aur si 9 Premii BAFTA, filmul The Imitation Game / Jocul Codurilor prezinta povestea lui Alan Turing, matematicianul criptanalist, supranumit ”părintele informaticii”, cel care a jucat un rol extrem de important în soarta celui de-al doilea război mondial prin decriptarea celebrei mașini germane de comunicații, Enigma.

Atenție, articolul conține spoilere! Dacă nu ați văzut filmul încă, s-ar putea să vreți să salvați acest articol pentru a reveni ulterior asupra lui.

Cât din film este realitate și cât invenție?

Filmul inspirat din fapte reale, prezintă destul de exact istoria lui Alan Turing și a decriptării mașinii Enigma în timpul celui de-al doilea război mondial, decriptare care se estimează că a scurtat durata războiului cu cel puțin 2 ani.

Aproape toate personajele din film au existat și în realitate, doar rolul lor sau povestea lor diferind pe alocuri față de aceasta.

Joan Clarke a fost, într-adevăr, logodnica lui Alan Turing, dar modul în care s-au întâlnit este diferit de cel prezentat în film. Joan Clarke era deja angajată la Bletchley Park atunci când a venit prima oară Alan Turing, iar vizita acesteia după terminarea războiului nu a existat în realitate niciodată.

Singurul personaj inventat din film este detectivul Robert Nock, cel care în film îl suspectează pe Alan Turing că ar fi spion sovietic, descoperind până la urmă că singura ”crimă” de care se face vinovat este aceea de a fi homosexual.

Într-adevăr, Alan Turing a fost condamnat în 1952 pentru acte de indecență (homosexualitatea era considerată în afara legii). Pentru a evita închisoarea, Alan Turing alege un tratament hormonal de castrare chimică. Doi ani mai tărziu este găsit mort în locuința sa, otrăvit cu cianură care s-a presupus că și-o injectase în mărul găsit pe jumătate mâncat.

Filmul nu include deloc secvența sinuciderii (cu toate că aceasta fusese filmată), regizorul Morten Tyldum alegând să se concentreze asupra realizărilor extraordinare și a vieții tumultoase a lui Alan Turing.

Este logo-ul Apple un omagiu adus lui Alan Turing?

Am ales să vorbesc despre logo-ul Apple ca o paranteză. În film nu se face absolut nicio mențiune legat de asta, dar controversa există și mi s-a părut interesant de menționat.

Celebrul logo Apple reprezintă un măr mușcat, ceea ce i-a făcut pe mulți să creadă că logo-ul ales de Steve Jobs pentru compania sa este un omagiu adus lui Alan Turing, considerat, pe bună dreptate, părintele informaticii.

Din păcate, informația nu a fost niciodată confirmată. Dimpotrivă, compania a negat tot timpul legătura cu mărul lui Alan Turing. Într-un interviu din 2009 cu Rob Janoff, creatorul celebrului logo, aflăm că specificațiile lui Steve Jobs referitoare la logo au fost foarte sumare, Rob alegănd să deseneze mușcătura din logo doar pentru a evidenția mărimea, astfel încât la dimensiuni mici, logo-ul să nu poată fi confundat cu o cireașă.

Partea interesantă este că același Rob Janoff a descoperit, câțiva ani mai târziu, prima coincidență fericită referitoare la logo, atunci când a aflat de la un coleg că ”byte”-ul (tradus și ”mușcătură”) reprezintă chiar baza informaticii 🙂

Enigma, mașina germană de comunicații criptate care a scos peri albi aliaților în al doilea război mondial

Enigma functioneaza dupa un principiu extrem de complicat. Masina este dotata cu o tastatura prin care se introduce textul clar simbol cu simbol, iar la capatul celalalt rezulta cu totul alte simboluri. Acestea sunt calculate in functie de starea rotoarelor (care se actualizeaza cu fiecare tasta apasata), rotoare care controleaza traseele circuitelor electrice de la intrare la iesire. De exemplu, dacă scrii ABC în partea cealaltă ar putea rezulta DKT într-o zi și JWD în altă zi. Totul depindea de lista de setări pe care germanii o schimbau zilnic şi mai multe documente auxiliare pentru decriptare. Cărţile de coduri ale marinei erau tipărite cu cerneală roşie solubilă în apă pe hârtie roz, pentru a fi uşor de distrus în cazul în care ar fi fost în pericol de a fi capturate de inamic.

S-a estimat că s-au construit în total aproximativ 100.000 de mașini Enigma. Efortul de a sparge mașina Enigma nu a fost dezvăluit decât foarte târziu, în anii 1970. De atunci, interesul pentru mașinile Enigma a crescut considerabil și mai multe exemplare sunt expuse astăzi în muzee din SUA și din Europa.

Nu se cunoaşte în mod oficial numărul acestor aparate de criptare din România. Există una expusă la Muzeul comunicaţiilor şi informaticii din București, aflat la sediul Centrului 48 comunicații și informatică strategice (fostul Regiment 48 Transmisiuni), de pe șoseaua București-Ploiești, km 12,5.

masina-enigma-romania-IMG_1966

 

Se mai găsesc câteva în custodia Serviciului de Informaţii al Armatei, precum şi una la un colecţionar particular anonim (aceea s-a vândut cu 21.000 de euro în anii trecuţi, la o licitaţie publică din ţara noastră).

Mașina lui Alan Turing care a decriptat Enigma

În film, mașina este denumită Christopher, după numele celui mai bun prieten al lui Alan Turing din copilărie care murise în timpul liceului de tuberculoză bovină.

În realitate, mașina era denumită ”Bombe” (trad. ”bomba”) denumire dată de echipa de polonezi care a spart primele versiuni ale mașinii Enigma în anii ’30. Munca realizată de Alan Turing este o continuare a celei depuse de polonezi, mașina inventată de acesta fiind, de asemenea, inspirată de cea realizată inițial de aceștia.

În film mașina de decriptare este un pic, dar nu foarte diferită, de cea din realitate (care, după cum se vede în poza de mai jos, este închisă într-un rack)

bmchn

Trailerul cu ”mesaj criptat”

În urmă cu câteva luni a fost lansat un trailer la filmul The Imitation Game care arată un IP în locul unei adrese URL. Alegerea mi se pare cu atât mai interesantă cu cât URL-urile reprezintă, de fapt, o ”codificare” pe înțelesul tuturor a IP-urilor.

La secunda 4 din trailer, în timp ce Benedict Cumberbatch (actorul care îl interpreteaza pe Alan Turing) spune ”Are you paying attention?” (trad. ”ești atent?”), apare scris IP-ul 146.148.62.204.

Cei care ”erau atenți” și observau IP-ul, puteau să urmeze acest link care îi ducea către un site ce conținea un joc de ”cuvinte încrucișate” bazat pe cel publicat de Alan Turing în ziarul londonez Daily Telegraph în 1942, prin care și-a recrutat echipa cu care a lucrat pentru decriptarea Enigmei. Turing i-a încurajat atunci pe cei care puteau termina jocul în mai puțin de 12 minute să aplice pentru un job în echipa sa.

https://www.youtube.com/watch?v=sXKl3qu10-s

Odată lansat filmul (enigma fiind astfel descifrată), site-ul aflat la IP-ul 146.148.62.204 prezintă acum doar un link către site-ul oficial al filmului https://theimitationgamemovie.com/ unde, în continuare, vă puteți încerca norocul și cunoștiințele pentru rezolvarea unor cuvinte încrucișate (în limba engleză).

The Imitation Game, unul dintre marile favorite la Oscar anul acesta, este adus în România de FORUM FILM și poate fi văzut în cinematografe începând din 30 ianuarie 2015.

Surse foto și bibliografie: [1], [2], [3]

Adaugă un comentariu

  • roberts

    stii daca filmul are la baza o carte? daca da, care? multumesc.

  • Claudiu

    In biografia lui Steve Jobs este aratat faptul ca un prieten de-al sau avea o livada de mere unde, impreuna cu cativa prieteni, Steve obisnuia sa mearga sa mediteze si/sau sa culeaga mere. Se presupune ca numele Apple a fost inspirat de acolo. Pe langa asta Steve era foarte interesat la vremea respectiva, si de fapt si pe durata vietii lui, in cure extreme cu fructe si/sau legume.

    In rest cred ca articolul tau este foarte bine pus la punct.

    • Vlad Dulea

      ”controversa” era doar la logo nu și la numele companiei

Vlad Dulea blog folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.