Peștera Românești, Timiș

Dacă ajungi în Lugoj, Peștera Românești poate fi un obiectiv turistic interesant, aflându-se la doar 50 de km de acesta.

Accesul în zonă se poate face pe drumul dintre Lugoj și Deva – DN 68A până în localitatea Margina. De aici în dreapta se merge pe șoseaua spre Valea lui Liman până în satul Românești. De aici se urmează traseul marcat – cruce galbenă – ce părăsește satul în dreptul cimitirului și duce până la peșteră (aprox 1h de mers pe jos).

Drumul până la peșteră

Traseul dintre sat și peșteră este accesibil și cu mașini de teren sau cu garda mare până într-o poiană situată la câteva sute de metri de intrarea în peșteră. Noi am lăsat mașina destul de repede după ce am intrat pe drumul forestier, dar nu îmi pare rău, deoarece drumul pe jos până la peșteră îți dezvăluie treptat peisaje pe care vei vrea să le importalizezi în fotografii.

Peștera Românești

După aproape o oră de mers pe jos, ți se dezvăluie pe partea dreaptă intrarea în Peștera Românești, cea mai cunoscută peșteră din Munții Poiana Ruscă (peștera mai este amintită și sub numele de Peștera Mare de la Fereșești sau Peștera cu Apă).

Intrarea lată de 9,5 metri și înaltă de 2 metri permite luminii să pătrundă în peșteră pe o distanță de 70 metri, după care utilizarea unui sistem de iluminare artificială devine necesară.

Peștera a fost explorată pe o distanță de 1450 metri aflându-se încă în curs de explorare. Galeriile acesibile turiștilor însumează 340 metri. Galeria principală este aproape rectilinie, de mari dimensiuni atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălașluiește aici.

Poza de mai sus am realizat-o cu aparatul foto pe trepied, cu expunere de 30 de secunde și folosind două lanterne pentru iluminare, una cu lumină rece (albă), cea pe care o țin în mână, și cealaltă cu lumină caldă (galbenă) cu care am iluminat galeriile din spate. Din păcate am iluminat prea tare pereții din spatele nostru, făcând imaginea să pară ușor ștearsă în dreptul nostru, dar am hotărât să lăs poza așa și n-am mai făcut altele pentru că era destul de frig înăuntru, noi fiind echipați mai degrabă pentru drumul de două ore dus-întors de afară 🙂 Temperatura medie în peșteră este cuprinsă între 6 și 8 C.

Existența peșterii Românești a fost cunoscută omului încă din cele mai vechi timpuri, drept dovadă stând urmele de locuire în perioada paleoliticului, mezoliticului și neoliticului. În timpul săpăturilor arheologice efectuate în Peștera Românești în anul 1949 au fost identificate dovezi de locuire din paleoliticul superior: o vatră de foc pe care erau opt colți de Ursus Spelaeus și două instrumente din os.

Din locuirea neolitică, în afară de ceramica aparținând culturii Tisa (I-II), s-a descoperit și o groapă ce a servit ca depozit de cereale. Din perioada de tranziție la epoca bronzului provin materiale aparținând grupului cultural Băile Herculane – Cheile Turzii.

Tradiția concertelor în peștera Românești ține de peste 27 de ani

Beneficiind de o acustică deosebită, Peștera Românești a fost, pentru prima dată, gazda unui concert în anul 1984, an în care Cercul Speotimiș organiza cel de-al 12-lea Speosport Republican. Primul concert din Peștera Românești a fost un concert simfonic inaugural al Speosportului la data de 11.10.1984. Succesul de care s-a bucurat acest prim concert a făcut ca evenimentul să se repete, încă o dată, iar apoi din nou și din nou, devenind treptat un obicei binecunoscut ca în fiecare an să fie cel puțin un concert în Peștera Românești.

Sursă foto: Masuramedia.ro

Pe scena improvizată din peșteră, au concertat nume sonore din arealul muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice precum: orchestra Filarmonicii “Banatul”, Filarmonica din Arad, formațiile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo” sau “Zdob și Zdub”. Filarmonica Banatul a reușit în 2010 să atragă la concertul lor un număr record de 3000 de spectatori. Din câte am înțeles, transportul intrumentelor și al sculelor de sonorizare și lumini se făce cu elicopterul până în poiana din apropierea intrării în peșteră.

Bibliografie: speotimis.ro